Instanța supremă, pronunțare amânată privind introducerea unui prag pentru conducere sub influenţa DROGURILOR, ca la alcool. Ce spune Codul Penal

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) era așteptată să dea o decizie prind pragul de la care conducerea sub influenţa drogurilor devine o infracțiune, pentru care șoferul consumator devine responsabil penal.

UPDATE: Instanța supremă a amânat, luni, pronunţarea privind introducerea unui prag de la care un șofer care conduce sub influenţa unor substanţe psihoactive intră sub incidenţa legii penale. Decizia ar urma să fie anunțată pe 9 decembrie.

Dosarul a ajus pe rolul ICCJ după ce, prin încheierea din 16 februarie 2024, Curtea de Apel Braşov a sesizat instanța supremă Curte să pronunţe o hotărâre pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art.336 alin.2 din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice, potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”, a sesizat Curtea de Apel Brașov.

Ce spune Codul Penal

În prezent, legislaţia din România nu prevede o anumită concentraţie pentru răspunderea penală,spre deosebire de consumul de alcool, unde limita pentru răspunderea penală este o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.

Astfel completul de la Înalta Curte trebuie să decidă dacă pentru sancţionarea penală a unui şofer care conduce „sub influenţa unor „substanţe psihoactive” (conform articolului 336, alin 2 din Codul Penal) este suficientă confirmarea prezenţei drogurilor în organism, indiferent de cantitate, sau este necesară stabilirea unui prag al concentraţiei acestei substanţe în corpul uman de la care capacitatea de a conduce vehicule este afectată. Astfel, în această situaţie, ar fi necesară o analiză toxicologică amănunţită care să ateste că prezenţa substanţelor psihotrope afectează capacitatea de a conduce.

Potrivit articolului 336 din Codul Penal în vigoare, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. La alineatul 2 al aceluiaşi articol se arată că o pedeapsă similară se aplică şi persoanei aflate sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere.

Ce a decis Înalta Curte din 2020

Într-o decizie din 2020, Curtea Supremă aprecia că „persoana care a consumat substanţe psihoactive se află sub influenţa lor chiar şi atunci când modificările aduse funcţiilor sale cognitive sau comportamentului nu sunt vizibile sau uşor identificabile”.

„… Odată consumată, orice substanţă cu efect psihoactiv afectează sistemul nervos central într-o măsură incompatibilă cu desfăşurarea în siguranţă a unor activităţi care prezintă un grad ridicat de risc pentru sănătatea persoanelor, cum este, printre altele, şi cazul conducerii unui vehicul pe drumurile publice. Consumul de substanţe stupefiante, psihotrope sau a altor substanţe psihoactive produce întotdeauna modificări fizice, psihice şi comportamentale de diverse grade, dar semnificative. (…). Din această perspectivă, Înalta Curte reţine că o persoană se află sub influenţa substanţelor psihoactive (…) ori de câte ori în organismul său au fost introduse (…) substanţe susceptibile să producă efecte psihoactive, fiind irelevantă, sub acest aspect, cantitatea de substanţă consumată sau depistată în probele biologice ale făptuitorului, ulterior săvârşirii acţiunii ce constituie elementul material al infracţiunii analizate. În mod asemănător, persoana care a consumat astfel de substanţe se află sub influenţa lor chiar şi atunci când modificările aduse funcţiilor sale cognitive sau comportamentului nu sunt vizibile sau uşor identificabile”, se arată în Decizia 365 din 2020 a ÎCCJ.

Potrivit aceleiaşi decizii, „indiferent de concentraţia de substanţă identificată în probele biologice sau de eventualele modificări psiho-fizice prezentate de autorul faptei”, conducerea unui vehicul de către persoana în organismul căreia sunt prezente substanţe psihoactive „creează o stare de pericol şi justifică astfel sancţionarea faptei prin mijloace penale”.

Ce înseamnă „influență”

Într-o decizie din iunie 2022 a Curţii de Apel Braşov, instanţa a achitat un inculpat judecat pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa drogurilor motivând că există un dubiu generat de „neidentificarea acestei substanţe psihotrope în sânge, ci numai în urină, ceea ce atestă, potrivit opiniei medico-legale, că inculpatul a fost expus cândva la această substanţă, iar nu că se afla sub influenţa acestei substanţe la momentul conducerii autovehiculului”.

Potrivit instanţei citate, Codul penal nu defineşte înţelesul sintagmei „aflată sub influenţa”, regăsită în norma de incriminare, ceea ce înseamnă că expresiei supuse analizei „i se atribuie sensul regăsit în vorbirea curentă, în care substantivul „influenţă” desemnează, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, acţiunea exercitată asupra unui lucru sau asupra unei fiinţe, putând duce la schimbarea lor – înrâurire”.

„…prin analizarea probelor de sânge, raportul de expertiză medico-legală spune foarte clar că nu se afla sub influenţa drogurilor în momentul în care a condus acel autoturism. Mai este o chestiune destul de importantă şi anume acele droguri au fost descoperite în urina inculpatului. Tot acest raport de expertiză medico-legală toxicologică face vorbire despre de faptul că această existenţă a produselor interzise în urina inculpatului, înseamnă că la un moment dat inculpatul a consumat aceste substanţe. Dar tot acest organ de specialitate spune foarte clar că având în vedere că nu se afla această substanţă în sângele examinat concluzia este cea indicată anterior”, se arată în decizia instanţei braşovene.

În decizia de achitare a inculpatului respectiv, Curtea de Apel Braşov aminteşte norma metodologică emisă în 2013 de Ministerul Sănătăţii, potrivit căreia „probele biologice ce pot fi recoltate de la persoanele implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, în vederea determinării alcoolemiei sau a prezenţei în organism a drogurilor, sunt reprezentate prin sânge, pentru determinarea alcoolemiei şi prin sânge şi urină, pentru determinarea prezenţei în organism a drogurilor”, deci este obligatorie recoltarea de probe biologice atât de sânge, cât şi de urină pentru identificarea drogurilor în organismul şoferului incriminat.

„În situaţia tipică în care în ambele probe, sânge şi urină, se identifică substanţe cu efect psihoactiv, este evident că, indiferent de concentraţia substanţei interzise sau de modalitatea în care a ajuns în corp, respectivul conducător auto a condus sub influenţa acelor substanţe. (…). În speţa de faţă ne aflăm într-o situaţie atipică, când proba de sânge nu a reliefat urme de substanţă psihoactivă, dar proba de urină da. (…). Pornind de la specificitatea anatomiei umane, din punct de vedere medical, urina reprezintă un produs de excreţie, ce urmează a  fi eliminat din corp imediat, fără a fi posibilă absorbţia înapoi în sânge a substanţelor prezente în urină.

Corpul uman şi reflexele omului sunt coordonate şi controlate de creier, singurul lichid ce poate ajunge la creier fiind sângele, astfel că orice influenţă a acţiunilor omului trebuie raportată la conţinutul de substanţe psihotrope din sânge, acesta fiind singurul fluid ce ajunge la creier.(…) În lipsa constatării unui minime concentraţii de substanţă psihotropă în sânge, apare un dubiu cu privire la posibilitatea reală a acestei substanţe identificate numai în urină de a influenţa  direct creierul, singurul care coordonează activitatea de conducere”, se mai arată în decizia Curţii de Apel Braşov.

Ce a decis CCR în 2019

Prin Decizia 101 din 2019, Curtea constituţională a României a respins excepţia de neconstituţionalitate a articolului 336, alineatul 2, din codul Penal, stabilind astfel că sintagma „persoană aflată sub influenţa substanţelor psihoactive”, fără stabilirea unui prag dincolo de care este influenţată capacitatea de a conduce vehicule, este constituţională.

În urmă cu un an, un tânăr din Alba aflat la volanul unei maşini a fost oprit în trafic de poliţiştii rutieri pentru un control de rutină. La examenul toxicologic, şoferul a ieşit „pozitiv” la canabis, fiind trimis în judecată pentru conducere sub influenţa unor substanţe psihoactive. Tânărul a mărturisit că fumase marijuana cu câteva zile înainte de a se urca la volan, potrivit News.ro.

Praguri recomandate de Asociaţia Declic

Asociaţia Declic a lansat recent și o analiză complexă privind „Condusul sub influența substanțelor psihoactive în România”, dar și mai multe i recomandări privind încadrarea în modelele internaționale de control, adresate instaneței supreme.

„Ținând cont că România se situează, la momentul producerii acestui raport, în afara fiecăruia dintre cele 3 modele internaționale de gestionare a condusului sub influența substanțelor psihoactive, este necesară stabilirea de îndată a unor norme minime pentru a plasa practica judiciară în zona legislației ‘per se’, mai specific în modelul de așa-zisă “toleranță zero”. Reiterăm că acest model implică cel puțin stabilirea unor praguri analitice de laborator, putând a fi stabilite prin Ordin de Ministru al Sănătății, precum limite de cuantificare/raportare/relevanță toxicologică, pentru a evita din start posibilitatea de incriminare a șoferilor cu urme infime de substanțe în corp”, potrivit Asociației Declic.

Specialiștii organizației susțin că România trebuie să restabilească de îndată valoarea judiciară a interpretărilor medico-legale, recunoscând faptul că nu orice cantitate de substanță, chiar dacă se află peste limitele analitice/de cuantificare de laborator, înseamnă a fi sub influență – iar singurele entități avizate să evalueze și să stabilească aflarea sub influență (noțiune în acord și cu codul penal) în baza și a concentrațiilor depistate fac parte din personalul medical. Astfel, se ajunge la o formă rudimentară, dar protectivă, a modelului hibrid mai sus analizat.

„În același timp, România trebuie să dezvolte protocoale pentru a permite condusul având în corp diferite cantități terapeutice de substanțe cu potențial psihoactive, precum pentru persoanele cu ADHD, atacuri de panică, anxietate, etc., unde tratamentul poate implica administrarea de medicamente care au un impact pozitiv asupra abilităților de a conduce, reducând totodată riscurile la care se supun șoferii”, potrivit asociației.

„Simultan, pentru a eficientiza activitatea instituțiilor Statului și a asigura protecția cât se poate de amplă a șoferilor nevinovați, România trebuie să adopte cu celeritate, prin lege, valori de substanțe (limite legal stabilite, cut-offs) mai ridicate decât pragurile de laborator, conform propunerilor din proiectul DRUID ori practicilor din alte state.  Prin introducerea acestor praguri mai ridicate și ținând cont de restabilirea valorii judiciare a interpretărilor medico-legale, se pot dezvolta și diferite nivele de sancțiuni (contravenționale/penale), ajungând astfel pe deplin la modelul hibrid/în 2 trepte de control, recomandat de studiile și rapoartele internaționale drept fiind cel mai robust și promițător”, arată asociația:

Referitor la limitele legal stabilite (cut-offs, altele decât cele de laborator), bazat pe întreaga expunere a studiilor și practicilor din alte state, propunem ca România să adopte următoarele praguri de cantități de substanțe în sânge prin care să se prezume că șoferul se află sub influența substanțelor psihoactive:

Sursa foto: ICCJ